Avea candva Cita o vorba : - La toti ni greu... Care nu dupa mult timp a devenit duma.Da,ne placea noua candva sa ne dam dume unii la altii.Cel mai tare era cel care inventa tot timpul dume noi.Vremuri...mda,zic vremuri dar daca stau sa ma gandesc cat de repede a trecut timpul de atunci,parca toate se intamplau ieri.Dar gandind contemplativ...gandesti ca s-a asternut praful pe spatele timpului de atunci.Si tot cu gandirea asta de rahat aka contemplativa a mea,si zic de rahat pentru ca stiu ca nu duce nicaieri.Ca toate gandurile care-mi stau in cap,pe cap,ies pe afara si imbraca diferite forme.Si da,m-am saturat....
M-am saturat sa aud desteptatorul dimineata,sa ma trezesc,sa ma uit in oglinda,sa ma uit pe fereastra ca sa ma gandesc cu ce sa mai imbrac si azi,sa merg la dus si sa vad toate tampoanele alea puse la murat prin peretii care despart dusurile de toate pizdele care si le lasa acolo,sa-mi aduc aminte ca sunt la camin, sa-mi beau cafeaua aia de dimineata pe stomacul gol,sa merg in calea mea si sa infrunt o noua zi.M-am saturat sa ascult stirile de ora 5,manele,taranisme,sa calc pe paturi de coji de seminte,sa inspir parfum de carburant,sa injur de mama tuturor soferilor in trafic,sa ma plang ca e dinnou o zi de cacat,sa-mi revin intr-o clipa si sa-mi bag in cap ca totul va fi bine.M-am saturat de optimismul meu de fatzada,de ipocrizia oamenilor din jur,de toate cacaturile alea mainstream de care se plang toti copii emo.Da,ei au in sinea lor dreptate chiar daca se plang ca "viata e dura".Chiar asa si e....Si cum spuneam,la toti ni greu...Si mie mi-e greu sa ma ridic de fiecare data cand mi se pune o piedica,mi se infige un cutit in spate,cand mi se arunca cuvinte de-ampulea doar pentru a face rau...M-am saturat de toate cacaturile care rezuma o viata de rutina,inconjurata de oameni de rutina,care nu au nimic special.Care toti se prefac ca totul va fi bine....Asta aud intruna,dar cand dom`le,cand??Cand pula mea e aia?Cand se implineste profetia?Profetia cui?"Your supermarket Jesus comes with smiles and lies/Where justice he delays is always justice he denies" .M-am saturat de tot felu de destepti ai patriei care se cred rupti din pula de Dumnezeu.Am ajuns la saturatia maxima precum o formula chimica aplicata intr-un experiment.Si poate e bine,poate e rau....Totdeauna am crezut ca extremele duc undeva,nu neaparat undeva bine.Tot ce-i la mijloc ramane acolo.Eu nu vreau sa fiu la mijloc.Vreau sa exist cumva in continuare,in ciuda faptului ca m-am saturat efectiv si sa scriu despre cat de mult m-am saturat.Si acuma probabil cei mai destepti dintre voi(si sincer ma doare fix in cur,nici acolo ca e punct dureros) aveti urmatoarea parere :uite inca o pizda care se plange.Da, mai desteptilor,aveti dreptate.Cu toti ne plangem defapt.Si daca o facem in sinea noastra cu o complicitate demna de tot respectul.Plangerea asta sau actul acesta presupune un fel de masturbare.O masturbare a mintii.Ca si cum am ejacula toate nemultumirele,suferintele,gandurile,sentimentele si toate cacaturile care mai sunt in noi,ca fiinte superioare.Ce sa mai spun ce fiinte superioare.Uitati-va in jur sa vedeti cat sunteti de fiinte superioare.Ar trebui ridicate monumente la fiecare pas pentru fiecare.Pentru fiecare care arunca o hartie pe jos,rupe o floare,consuma resursele.Ar trebui sa vi se puna taxa pe aer,desteptilor.Poate atunci ati aprecia si voi ceva pe lumea asta.Dar din pacate ne-a invatat istoria ca nici un potop,nici un cutremur,nici un asteriod,nici un nimic nu poate cu adevarat zgudui o fiinta omeneasca sa o schimbe in strafunduri.Sa o faca sa vada dincolo de aparente.Sa-si dea seama ca a trai e un privilegiu nu un blestem,nu o cruce pe care trebuie s-o porti,nu o sentinta...
Si cu toate ca m-am saturat efectiv nu pot sa spun ca "If I have to switch the lights off,I want to switch them off with you...".E singurul lucru de care nu ma voi satura niciodata.E singurul lucru cu adevarat fragil si transparent pe lumea asta,de uneori parca am impresia ca nici nu exista.Si poate de aceea nici nu ma pot satura de el...
Meanwhile "Suckerlove,I always find someone to bruise and leave behind"...
miercuri, 28 aprilie 2010
marți, 6 aprilie 2010
Principiile relatiilor amoroase la animalele pe cale de disparitie
Postare inceputa intr-o marti,dupa ce am scris "On how the brain works part.I":
Se pare ca oricata cafa as baga in mine e cam degeaba.Ma tot lupt cu mahmureala de care vorbeam in postul precedent.It really works.In timp ce stateam pe buda,mahmura as hell(stiu ca nu suna a scenariul ideal pentru o domnisoara ca mine->well,fuck that!) ma gandeam sa va vorbesc despre relatii.Da,relatii interumane.Treburile alea care sunt defapt stressul nostru zilnic,ca daca pe plan sentimental am fi 100% satisfacuti totul ar fi mega simplu.Dar nu e asa.Sunt prea multe nivele relationale intre oameni.Si subiectul este larg,putem vorbi despre orice fel de relatii aici.Dar pe mine ma intereseaza cele sentimentale,de dragoste,amor,iubire etc.
Ce conteaza cel mai mult intr-o relatie?Sa fie oare timpul petrecut impreuna?Sa fie nivelul de conversatie?Sa fie sexul?Sa fie interesele personale ale fiecaruia?Ce sa fie oare?
Conteaza mult persoanele implicate,asteptarile fiecaruia si mai ales pretentiile.Doar ca am observat ceva foarte trist.Majoritatea au urmatorul top de pretentii:
1.interese(de orice fel:bani,futai,pile etc)
2.aparente(care se cam reduc tot la statutul financiar)
3.timpul petrecut impreuna(sunt anumite persoane care considera ca "iubesc" pe cineva daca petrec mult timp impreuna)
Continuarea la ceea ce vroiam sa scriu atunci,postalcoolizare si mahmureala,asta dupa ce am mai digerat ideea cateva zile(bine am si uitat complet de post la un moment dat):
Cand te gandesti doar cata mediocritate pluteste in jur incepi sa crezi ca esti un animal pe cale de disparitie.Asta in cazul in care viziunea ta despre o relatie de amor coincide in anumiti parametrii cu viziunea mea.Nu zic ca este cea mai buna.Si asa cine este sa judece ce e bun si ce nu.Problema e ca gasesti cu greu persoane care sa fie pe aceeasi lungime de unda cu tine.Asta in cazul in care te afli la categoria:animale rare,pe cale de disparitie,cum spuneam mai sus.Si de ce ne gasim atat de greu "jumatatea"-->intre ghilimele doarece si aceasta este un concept pur abstract,doarece o jumatate implica perfectiune ca si un intreg.Dar sa zicem,sa cunosti pe cineva cu care chiar ai avea ceva de impartit.Cat de greu poate sa fie?
Ca doar planeta asta e destul de mare si are destui locuitori,zic eu.Nimic mai simplu,de zis...
Cum naiba sa nu fie greu cand in jurul tau plutesc personaje care mai de care colorate,de stai si te intrebi zilnic daca nu trebuia sa te nasti pe alta planeta in alt sistem solar?Personaje mai putin decat mediocre,ca si mediocritatea e un cuvant mare in acest caz.Dar hai sa-l folosim ca termen generic pentru ca ne referim la o mare masa de oameni care sunt la fel.Si nu vreau sa incep sa critic acum despre ce oameni e vorba,e de ajuns sa asculti "melodiile" marelui "rapper" Puya,care sunt destul de sugestive pentru nivelul de cultura si trai din Romania secolului XXI.Nu mai am chef sa critic pentru ca deja m-am plictisit.As vrea sa va vorbesc mai degraba despre specia pe cale de disparitie.
Si acum sa discutam despre principiile relatiilor amoroase la animalele pe cale de disparitie.:)) Stiu ca suna mega filosofic si in acelasi tip "shod" daca stii la ce se refera.Dupa parerea mea doi oameni care se iubesc(nu conteaza acuma chiar la cel nivel,dar sa zicem ca se iubesc cu adevarat) ar trebui in primul rand sa se respecte reciproc.Da,cuvantul RECIPROC este foarte important cand ziceam ca "doi oameni...".Nu vorbim aici de iubiri neimplinite,de inshelaciuni,de relatii nereusite in care unul din parteneri este pe alt trip.Vorbim de o relatie normala,care din pacate este doar ideala nu si reala.Deci ziceam de respect...mai urmeaza ca pe langa asta sa mai fie si intelegere.Si aici ma refer la intelegere mutuala,ceva superior intelegerii cu ceilalti oameni.Trebuie sa fie o legatura puternica la nivel mental,psihic,sentimental si fizic.Trebuie sa fie un sentiment care nu mai necesita cuvinte,explicatii,promisiuni...Trebuie sa ne depasesca nivelul de logica uman.Pentru ca iubirea adevarata este superioara oricarui alt sentiment pe care il putem simti ca fiinte umane.Ne cautam defapt persoane care sa fie ca noi dar in alta versiune,asta doar asa de entertainment.Ne-am plictisi efectiv sa fim cu cineva care ne e tras la indigo.Dar am ajuns la concluzia ca pentru intelegerea aia mutuala trebuie ca doi oameni sa fie oarecum la fel,nu conteaza aparenta,forma de prezentare.Conteaza continutul,miezul.Daca acela nu coincide vor exista mereu dispute care in final duc relatia intr-un stadiu de rugina si de distrugere.Trebuie sa existe un nivel similar de comunicare intre cei doi parteneri si pentru aceasta e nevoie si de acelasi nivel de inteligenta.Daca nu se stabileste puntea aceasta de legatura nici nu poate fi vorba de iubire in sensul adevarat al cuvantului.Doar ceva ce se vrea a fi iubire...Si din pacate majoritatea ne pierdem in astfel de relatii efemere,inutile care nu duc nicaieri...Si daca ne uitam adanc in suflet stim acest lucru,dar ne gandim ca e mult mai comod sa ne scaldam in rutina si in mediocritate.Asa ajungem sa ne pierdem rabdarea de a mai cauta ceea ce ne dorim cu adevarat,de a mai spera ca asa ceva si exista.Si uite asa,oameni care ar putea fi fericiti impreuna nu sunt pentru ca sunt prinsi in alte relatii de care sunt satisfacuti doar la nivel primar,adica le potoleste foamea cat sa poata supravietui.
La asta sa ajuns sa comparam iubirea?Cu foamea din stomac?Oameni buni va traiti viata dupa propriile reguili si "pattern"-uri doar ca la un momentan va invinge timpul...Si unii oameni nici nu ajung sa iubesca in viata...Sa ne deprimam?
Se pare ca oricata cafa as baga in mine e cam degeaba.Ma tot lupt cu mahmureala de care vorbeam in postul precedent.It really works.In timp ce stateam pe buda,mahmura as hell(stiu ca nu suna a scenariul ideal pentru o domnisoara ca mine->well,fuck that!) ma gandeam sa va vorbesc despre relatii.Da,relatii interumane.Treburile alea care sunt defapt stressul nostru zilnic,ca daca pe plan sentimental am fi 100% satisfacuti totul ar fi mega simplu.Dar nu e asa.Sunt prea multe nivele relationale intre oameni.Si subiectul este larg,putem vorbi despre orice fel de relatii aici.Dar pe mine ma intereseaza cele sentimentale,de dragoste,amor,iubire etc.
Ce conteaza cel mai mult intr-o relatie?Sa fie oare timpul petrecut impreuna?Sa fie nivelul de conversatie?Sa fie sexul?Sa fie interesele personale ale fiecaruia?Ce sa fie oare?
Conteaza mult persoanele implicate,asteptarile fiecaruia si mai ales pretentiile.Doar ca am observat ceva foarte trist.Majoritatea au urmatorul top de pretentii:
1.interese(de orice fel:bani,futai,pile etc)
2.aparente(care se cam reduc tot la statutul financiar)
3.timpul petrecut impreuna(sunt anumite persoane care considera ca "iubesc" pe cineva daca petrec mult timp impreuna)
Continuarea la ceea ce vroiam sa scriu atunci,postalcoolizare si mahmureala,asta dupa ce am mai digerat ideea cateva zile(bine am si uitat complet de post la un moment dat):
Cand te gandesti doar cata mediocritate pluteste in jur incepi sa crezi ca esti un animal pe cale de disparitie.Asta in cazul in care viziunea ta despre o relatie de amor coincide in anumiti parametrii cu viziunea mea.Nu zic ca este cea mai buna.Si asa cine este sa judece ce e bun si ce nu.Problema e ca gasesti cu greu persoane care sa fie pe aceeasi lungime de unda cu tine.Asta in cazul in care te afli la categoria:animale rare,pe cale de disparitie,cum spuneam mai sus.Si de ce ne gasim atat de greu "jumatatea"-->intre ghilimele doarece si aceasta este un concept pur abstract,doarece o jumatate implica perfectiune ca si un intreg.Dar sa zicem,sa cunosti pe cineva cu care chiar ai avea ceva de impartit.Cat de greu poate sa fie?
Ca doar planeta asta e destul de mare si are destui locuitori,zic eu.Nimic mai simplu,de zis...
Cum naiba sa nu fie greu cand in jurul tau plutesc personaje care mai de care colorate,de stai si te intrebi zilnic daca nu trebuia sa te nasti pe alta planeta in alt sistem solar?Personaje mai putin decat mediocre,ca si mediocritatea e un cuvant mare in acest caz.Dar hai sa-l folosim ca termen generic pentru ca ne referim la o mare masa de oameni care sunt la fel.Si nu vreau sa incep sa critic acum despre ce oameni e vorba,e de ajuns sa asculti "melodiile" marelui "rapper" Puya,care sunt destul de sugestive pentru nivelul de cultura si trai din Romania secolului XXI.Nu mai am chef sa critic pentru ca deja m-am plictisit.As vrea sa va vorbesc mai degraba despre specia pe cale de disparitie.
Si acum sa discutam despre principiile relatiilor amoroase la animalele pe cale de disparitie.:)) Stiu ca suna mega filosofic si in acelasi tip "shod" daca stii la ce se refera.Dupa parerea mea doi oameni care se iubesc(nu conteaza acuma chiar la cel nivel,dar sa zicem ca se iubesc cu adevarat) ar trebui in primul rand sa se respecte reciproc.Da,cuvantul RECIPROC este foarte important cand ziceam ca "doi oameni...".Nu vorbim aici de iubiri neimplinite,de inshelaciuni,de relatii nereusite in care unul din parteneri este pe alt trip.Vorbim de o relatie normala,care din pacate este doar ideala nu si reala.Deci ziceam de respect...mai urmeaza ca pe langa asta sa mai fie si intelegere.Si aici ma refer la intelegere mutuala,ceva superior intelegerii cu ceilalti oameni.Trebuie sa fie o legatura puternica la nivel mental,psihic,sentimental si fizic.Trebuie sa fie un sentiment care nu mai necesita cuvinte,explicatii,promisiuni...Trebuie sa ne depasesca nivelul de logica uman.Pentru ca iubirea adevarata este superioara oricarui alt sentiment pe care il putem simti ca fiinte umane.Ne cautam defapt persoane care sa fie ca noi dar in alta versiune,asta doar asa de entertainment.Ne-am plictisi efectiv sa fim cu cineva care ne e tras la indigo.Dar am ajuns la concluzia ca pentru intelegerea aia mutuala trebuie ca doi oameni sa fie oarecum la fel,nu conteaza aparenta,forma de prezentare.Conteaza continutul,miezul.Daca acela nu coincide vor exista mereu dispute care in final duc relatia intr-un stadiu de rugina si de distrugere.Trebuie sa existe un nivel similar de comunicare intre cei doi parteneri si pentru aceasta e nevoie si de acelasi nivel de inteligenta.Daca nu se stabileste puntea aceasta de legatura nici nu poate fi vorba de iubire in sensul adevarat al cuvantului.Doar ceva ce se vrea a fi iubire...Si din pacate majoritatea ne pierdem in astfel de relatii efemere,inutile care nu duc nicaieri...Si daca ne uitam adanc in suflet stim acest lucru,dar ne gandim ca e mult mai comod sa ne scaldam in rutina si in mediocritate.Asa ajungem sa ne pierdem rabdarea de a mai cauta ceea ce ne dorim cu adevarat,de a mai spera ca asa ceva si exista.Si uite asa,oameni care ar putea fi fericiti impreuna nu sunt pentru ca sunt prinsi in alte relatii de care sunt satisfacuti doar la nivel primar,adica le potoleste foamea cat sa poata supravietui.
La asta sa ajuns sa comparam iubirea?Cu foamea din stomac?Oameni buni va traiti viata dupa propriile reguili si "pattern"-uri doar ca la un momentan va invinge timpul...Si unii oameni nici nu ajung sa iubesca in viata...Sa ne deprimam?
On how the brain works...part.I
Hai sa incep direct.Vreau sa va vorbesc de momentele istorice,memomorabile din viata.Momentele acelea in care ne sclipesc ochii,inima ne bate foarte tare,tot corpul este contorsionat in extaz si mintea se clateste in propria ei ingeniozitate.Da,vreau sa vorbesc de momentele cele mai intime cu creierul nostru,momente in care poate ne folosim mai multe procente din intregul sau.
Momente de maxima inspiratie:statul pe buda...in timpul zilei cand stai pe buda ta de acasa,ca you can`t do this is at work.Cred ca se datoreaza relaxarii sfinterelor,care parca ne relaxeaza si mintea.Si atunci creierul nu se mai lasa influentat de Omuletzul cel Rau din stanga si nici de Omuletul cel Bun din dreapta.In sfarsit poate sa ia o decizie neinfluentata si sa actually come up with the great idea.Fiecare cred ca se gaseste in scenariul acesta ideal.Poate ar fi mai bine ca in loc de scaune la munca,sa existe WC-uri si sa fim intr-o "cacare" permanenta.Maybe that way we could fight over world hunger sau we could save the planet from distruction.Dar n-ar fi totusi chiar asa bine.Our planet would stink...
Momente de maxima inteligenta:dimineata,ora 11 a.m.,te trezesti in pat(nu conteaza al cui...),te intrebi "WTF????" apoi ai flashback-uri cu ce ai facut aseara...si printre altele iti aduci aminte how it started...intai o bere/pahar de vin,apoi aaaa cacaaaat!!! HAI SA BEEEEM! si atunci iti comanzi cu prietenii 1 metru de tequilla,apoi inca unul si tot asa...so you remembered HA! si acum ladies & gents vine partea cu inteligenta : I`M NEVER DRINKING AGAAAAAAAIN!!
Ce poate fi mai inteligent de atata?Pacat ca nu dureaza prea mult...
Si uite asa am depistat printre altele cum functioneaza creierul uman.What a stupid fuck!!!You really need colateral damage to be actually brilliant,you stupid fuck!
Avertisment: prin acest text nu promovez in nici un fel consumul de alcool.Si asa nu are nevoie de nici un fel de promovari...It`s up to you,folk.Da-i moarte ficatuuuuului!ROCK ON :D
Momente de maxima inspiratie:statul pe buda...in timpul zilei cand stai pe buda ta de acasa,ca you can`t do this is at work.Cred ca se datoreaza relaxarii sfinterelor,care parca ne relaxeaza si mintea.Si atunci creierul nu se mai lasa influentat de Omuletzul cel Rau din stanga si nici de Omuletul cel Bun din dreapta.In sfarsit poate sa ia o decizie neinfluentata si sa actually come up with the great idea.Fiecare cred ca se gaseste in scenariul acesta ideal.Poate ar fi mai bine ca in loc de scaune la munca,sa existe WC-uri si sa fim intr-o "cacare" permanenta.Maybe that way we could fight over world hunger sau we could save the planet from distruction.Dar n-ar fi totusi chiar asa bine.Our planet would stink...
Momente de maxima inteligenta:dimineata,ora 11 a.m.,te trezesti in pat(nu conteaza al cui...),te intrebi "WTF????" apoi ai flashback-uri cu ce ai facut aseara...si printre altele iti aduci aminte how it started...intai o bere/pahar de vin,apoi aaaa cacaaaat!!! HAI SA BEEEEM! si atunci iti comanzi cu prietenii 1 metru de tequilla,apoi inca unul si tot asa...so you remembered HA! si acum ladies & gents vine partea cu inteligenta : I`M NEVER DRINKING AGAAAAAAAIN!!
Ce poate fi mai inteligent de atata?Pacat ca nu dureaza prea mult...
Si uite asa am depistat printre altele cum functioneaza creierul uman.What a stupid fuck!!!You really need colateral damage to be actually brilliant,you stupid fuck!
Avertisment: prin acest text nu promovez in nici un fel consumul de alcool.Si asa nu are nevoie de nici un fel de promovari...It`s up to you,folk.Da-i moarte ficatuuuuului!ROCK ON :D
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
